AMZA PELLEA







Amza Pellea

Profesie
actor

Data si locul nasterii
7 Aprilie 1931 - Bailesti, judetul Dolj
Data decesului: 12 Dec 1983
(la varsta de 52 de ani)
Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importanti actori romani, distingandu-se atat in teatru cat si in film.
S-a nascut la Bailesti, intr-o familie cu cinci copii, tatal sau s-a numit tot Amza Pellea, si a fost directorul cooperativei "Munca Noastra" din Bailesti in anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului National Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promotiei de aur a teatrului romanesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul National din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie si Teatrul National din Bucuresti, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotati ai scenei romanesti. A fost profesor la IATC.
Pe scena craioveana realizeaza, in perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959) nu mai putin de 14 roluri, intre care Jack Worthing (O chestiune personala de Al. Stein), Vedernikov (Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov), Vladica Ilarion (Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimista de Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tautu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Hasek), Esteban (Fantana turmelor de Lope de Vega).
Pe scena Teatrului de Comedie creeaza alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk in al doilea razboi mondial de Brecht- 1962), Pietro (Umbra de E. Svart- 1963), Manole (Somnoroasa aventura de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul (Capul de ratoi de G. Ciprian- 1966), Platonov(Un Hamlet de provincie de Cehov- 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah (Arca bunei sperante de Ion D. Sarbu- 1970), Hrisanide (Interesul general de Aurel Baranga- 1972), Hickok (Buffalo Bill si indienii de A. Kopit- 1973).
Pe scena Teatrului National din Bucuresti da viata lui Petre Dinoiu (Comoara din deal de Corneliu Marcu- 1977) si lui Vlad Tepes (A treia teapa de Marin Sorescu - 1979).
Ultimul rol creat in teatru il readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizand - in regia lui Gheorghe Harag - personajul batranului mosier Muromski in Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.
A fost interpretul lui Nea Marin, binecunoscutul personaj de sorginte populara care i–a relevat atat de bine disponibilitatile pentru comedie. Amza Pellea a interpretat atat personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Rascoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cat si personaje contemporane (Ailinicii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventura de T.Mazilu), dar si personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fantana turmelor de Calderon, Horatiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).
Ramas probabil in constiinta publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul si prin Nea Marin, reuseste in Atunci i-am condamnat pe toti la moarte sa atinga ambele personaje. Umilul, si cateodata veselul Ipu recapata , in finalul filmului, figura darza si tragica a soldatului taran din primul razboi.
A castigat in 1977 premiul de interpretare masculina, cel mai bun actor, la Festivalul International de Film de la Moscova, pentru rolul sau exceptional (Manlache Preda) din filmul Osanda, unde a jucat alaturi de Gheorghe Dinica si Ernest Maftei, intr-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu dupa "Velerim si Veler Doamne" de Victor Ion Popa.
A decedat in conditii nici astazi pe deplin cunoscute, la varsta de 52 de ani. Unele surse afirma ca marele actor ar fi decedat din cauza cancerului pulmonar provocat de fumat, iar altele sustin ca ar fi fost ucis de Securitate, deoarece, in scheciurile sale, ironiza regimul comunist. Este inmormantat la cimitirul Bellu.
Filmografie



1961 Setea
Actori  
 Alexandru Virgilio Platon, Amza Pellea, Benedetto Dabija, Colea Rautu, Dumitru Furdui, Flavia Buref, George Calboreanu, Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Jules Cazaban, Lazar Vrabie, Mihai Mereuta, Mircea Balaban, Stefan Ciubotarasu , Toma Dimitriu  Regia: Mircea Dragan


1963 Tudor
La inceputul secolului al XIX-lea, lupta pentru tron, setea de marire si intrigile alimentate de dominatia otomana produc si framantari sociale. in acest context, personalitatea lui Tudor Vladimirescu contribuie la clarificarea relatiilor.


1964 Pisica de mare


1965 Neamul Soimarestilor
Stefan Temsa a invins razbunandu-se pe boieri si ii omora pe cei mai multi dintre ei . In timpul luptei , Tudor Soimarul se imprieteneste cu hanul tatarilor Cantemir-bei caruia ii salva viata 
Impreuna cu acesta si cu boierul Barneva , Tudor pleca spre locurile natale pe care nu le vazuse din copilarie . pe drum , il intalnira pe boierul Stroie Orheianul , care se vaita deoarece cazacii ii furasera fata . Cei trei prieteni ajutati de slujitorii lor , dadura de urma talharilor si o salvara pe frumoasa magda , iar Tudor se indragosti de ea .
Cand Tudor intra in satul stramosilor lui , la Soimaresti incepu sa recunoasca biserica Tintirimul si casa in care s-a nascut . 
Era o zi de duminica si lumea se stransese la biserica . Batranul satului il intreba pe cine cauta , iar osteanul spuse ca se numeste Tudor Soimarul . 
Oamenii murmura cu neincredere pentru ca se cunosteau toti si nu stiau de unul ca el . Deodata insa , veni un batran marunt si il recunoscu ca fiind feciorul lui Ionasu si nepotul sau .
Batranul Mihu il duse dinaintea unei cruci de piatra spunandu-i ca acolo este tatal sau ce a fost ucis de Stroie Orheanul cu buzduganul . tudor mai afla ca le luase pamantul tuturor razesilor .
Stroie Orheanul fugi in Polonia temandu-se de mania lui Tomsa . Tanarul ostean impreuna cu batranul Mihu si cu preotul satului pregatira actele vechi de stapanire a pamantului si plecara la domnie pentru ca Voda Tomsa sa judece cu dreptate al cui este pamantul stapanit de boier Orheianul .
Domnul si boierii cei vechi ai sfatului dadura dreptate razesilor si hotarara ca acestia sa-si ia ocina inapoi . Dupa cativa ani , boierii nemultumiti de domnia lui Tomsa isi adunara oasta hotarand sa-l alunge de pe tron . Printre ei se afla si omul de incredere al lui Voda , Nicorita Armasul .
Boierul Barnova , credincios domnului il anunta in graba pe Tudor Soimarul si acesta ii veni in ajutor lui Tomsa aducand doua mii de calareti care ii invisera si ii prinsera pe boierii tradatori .
Domnitorul se razbuna taindu-le capetele , dar pe Nicorita Armasul il lasa in viata scotandu-i ochii . Dupa un timp familia Movilestilor intra iarasi in tara cu oaste poloneza , iar Tomsa nu putu sa-i tina piept fiind ajutat numai de razesii credinciosi de la Orhei .
Domnul fugi catre turci , iar Tudor Soimaru se retrase cu vitejii sai catre casa fiind si ranit . Odata cu oastea leseasaca veni in Moldova boierul Stroie Orheianu , care voia sa-si recapete pamanturile pe care voia sa-si recapete pamanturile pe care voia sa-si recapete pamanturilor pe care Tomsa Voda le inapoiase razesilor din Soimaresti .
Boierul veni cu cateva sute de mazuri poloni si le ceru oamenilor din sat sa-i dea lui toate pamanturile lor . Batranii ramasera inmarmuriti iar femeile prinsera a plange . Soimarul iesi in fata si striga :”Boierule , ai gresit ca ai venit in vizuina lupului , ti-a venit ceasul pedepsei sit e voi aseza cu pieptul pe mormantul pamantului mei pe care tu l-ai ucis cu buzduganul lui Aron .”
Osteanul trase sabia si lovi in crestet pe Orheianu tragandu-l apoi de barba langa piatra de mormant al tatalui sau . Impreuna cu calarimea sa izbira pe mazuri si-I taiara pana ce ii aruncara in iazul Rautului .
Se oprira apoi la curtea boiereasca de la Murgeni si-I dadura foc , apoi o daramara , si-o imprastiara in patru parti .
Si pana luni la amiaza au arat cu plugurile , asemanandu-l cu pamantul




Camera alba


1966 Haiducii                                                                                                                                                   


Rascoala
Actori  Matei Alexandru.Ion Besoiu.Adriana Bogdan.Emil Botta.Ilarion Ciobanu.Constantin Codrescu.Ernest Maftei.Stefan Mihailescu-Braila.Amza Pellea.Colea Rautu.Nicolae Secareanu.Sandu Sticlaru

Ecranizare dupa romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, filmul evoca obiectiv, detasat si fara inflexiuni evenimentele petrecute in timpul rascoalei taranesti din anul 1907. Cel prin care sunt evocati pasii rascoalei, de la declansarea si pana la inabusirea ei este taranul Petre Petre, un satean matur si sobru interpretat de celebrul Ilarion Ciobanu. Actiunea urmareste doua clase sociale aflate in conflict: taranimea asuprita si marii latifundiari asupritori. Fapte marunte fac sa creasca spiritul de revolta printre tarani: arendasul Cozma Buruiana inventeaza un furt si, la ordinele boierului Miron Iuga, jandarmii ii bat pe tarani cu brutalitate; conita Nadina vrea sa-si vanda mosia, iar taranii vor s-o cumpere si s-o parceleze; totusi, Miron Iuga le face concurenta vrand s-o cumpere el pentru a reface domeniul initial al familiei; in preajma sarbatorilor de iarna, oamenii n-au lemne sa-si incalzeasca locuinta si nici malai pentru mamaliga. Pe langa acestea exista alte intamplari nesemnificative, dar care sporesc indignarea taranilor: automobilul Nadiei calca cocosul babei Ioana; soferul il trage de urechi pe copilul lui Pevel Tunsu care nu voia sa se dea la o parte din calea automobilului; lui Igant Cercel i se ia purcelul din ograda fiindca n-a platit birul; Aristide, fiul arendasului Platamonu, o siluieste pe fata lui Chirila Paun. In sat se zvoneste ca niste calareti pe cai albi aduc porunca lui voda de a se imparti pamanturile celor ce muncesc. In aceste conditii, satul apare ca un utoi cu pulbere care sta sa explodeze, iar scanteia rascoalei se aprinde brusc. Iar taranii inarmati rudimentar cu coase, topoare aprind conacele, sparg hambarele si ii pedepsesc pe cei care i-au oprimat.







1967 Daci  1 Parte 2 Parte
  Decebal (Amza Pellea) este dispus să facă sacrificiul suprem pentru a păstra integritatea poporului său. Fiul său, Cotyso (Alexandru Herescu), este dăruit zeilor spre disperarea lui Decebal şi a fiicei sale, Meda. Septimius Severus (Pierre Brice), un tânăr roman devotat ţării sale adoptive, va fi pus să aleagă între originile sale de sânge şi cultura în care a fost crescut.
Filmul de debut în lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu.
"1963. Buftea. Cornea, directorul studioului, intelectual şi politruc de profesie, mă intreabă: "Aţi dori să faceţi un film de ficţiune, aveţi o preferinţă?" Am răspuns destul de timid: "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război - Camil Petrescu". Era un roman care mă impresionase: război, dragoste, gelozie... "Camil Petrescu? Bună idee, dar de ce nu faci Patul lui Procust?" Înţelegând că îmi pierdeam vremea, i-am răspuns: "Pentru că nu cred că un astfel de film se poate face astăzi în România." "Poate un film istoric....", am îndrâznit eu. "Cam la ce te-ai gândit?" "Să zicem Ştefan cel Mare." "Imposibil! Îl face Mircea Drăgan." "Atunci Mihai Viteazul..." "Imposibil, îl face Mihnea Gheorghiu.", a venit prompt răspunsul. "Traian şi Decebal?" Tovarăşul consultă o hârtie pe care avea planurile următoarelor patru cincinale. "Imposibil, îl face Mircea Drăgan în 1985." "Atunci Dacii", am încheiat eu. Încurcătură. Dacii nu erau pe lista "cincinalurilor".
1965. Paris. Henry Deutschmeister, unul dintre cei mai importanţi producători din Franţa, evreu român născut la Brăila, mare şi adevărat patriot, mă întreabă: "Vrei să faci un film de ficţiune, domnule Nicolaescu?" "Da. Un film în costume, Dacii." "De acord", a răspuns sec... şi am făcut filmul, o coproducţie româno-franceză cu actorii Pierre Brice, Georges Marchal, Marie Jose Nat. În curând se vor împlini 40 de ani de la premiera filmului... debutul meu... care a fost totodată şi cel mai mare succes de public din România, prima manifestare publică de patriotism românesc, îndrăznesc sa spun. Doi ani mai târziu, în 1967, I. Gh. Maurer îmi mărturisea că succesul de public al filmului l-a convins pe Gheorghiu Dej şi pe el că "ceva" se poate schimba în politica României. Sunt foarte mândru că prin debutul meu am redeschis drumul naţionalismului românesc" (Sergiu Nicolaescu).



                                                                                                                                                     


1968 Columna  1 Parte    2 Parte 
   In anul 106, armata romana, intr-o uriasa desfasurare de forte, asediaza capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mandru pentru a se lasa prins, regele Decebal (Amza Pellea) se sinucide. Imparatul Traian (Amedeo Nazzari) intelege ca Dacia a fost infranta, dar nu invinsa. Pentru a pastra calmul in provincia ocupata, il schimba pe tribunul Tiberius (Richard Johnson), in mainile caruia trebuia sa se predea Decebal, asigurandu-se de colonizarea Daciei cu legiunile ramase pe loc.
Avand drept pretext construirea noii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, aceasta superproductie romano-germana recompune dramatic etnogeneza romaneasca prin destinele catorva eroi reprezentativi.
Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul International de Film de la Adelaide, Australia, 1969
.                                                                                                                                     


1969 Razboiul domnitelor


1971 Mihai Viteazul,
Actori  Amza Pellea,Ion Besoiu, Olga Tudorache,Irina Gardescu,György Kovács,Sergiu Nicolaescu,Nicolae Secareanu,Ilarion Ciobanu,Aurel Rogalschi,Ioana Bulca,Septimiu Sever,Florin Piersic,Klára Sebok,Mircea Albulescu,Emmerich Schäffer
  O fresca epica descriind regimul lui Mihai Patrascu(1593-1601) cunoscut ca Mihai Viteazul faimosul print care a unit cele 3 provincii romanesti Valahia (Tara Romaneasca), Moldova si Transilvania intr-un singur stat la sfirsitul secolului al XVI-lea, in ciuda opozitiei Imperiilor Otoman si Habsburgic. Filmul beneficiaza de scene de lupte impresionante, intrigi politice in care se amesteca generalul Basta, Rudolf al II - lea, Sinan-pasa, Mehmet al III - lea, Sigismund Báthory si Andrei Báthory, drame de familie. Distributia este exceptionala, costumatia si decorurile sint de asemenea pe masura. Numarul figurantilor participanti este coplesitor fapt care da o senzatie de realism filmarilor. O adevarata pagina de istorie a poporului roman.


                                                                                                                                                 

Atunci i-am condamnat pe toti la moarte
Amza Pellea, Cristian Sofron, Ion Besoiu,Gheorghe Dinica,Ioana Bulca,Octavian Cotescu,Iurie Darie,Klára Sebök,Stefan Mihailescu-Braila,Eugenia Bosânceanu,Eliza Petrachescu,Sergiu Nicolaescu,Alexandru Herescu.Ernest Maftei,Lazar Vrabie
 Ipu (Amza Pellea), nebunul satului, traieste ultimele zile ale ocupatiei germane in satul sau transilvan. El e apropiat sufleteste de un baiat (Cristian Sofron), traumatizat de moartea fratelui sau, cu care isi gaseste refugiul intr-o lume imaginara. Dupa ce un militar neamt a fost ucis, localnicii sunt amenintati cu executia daca nu-l predau pe cel ce a savarsit crima. Ipu accepta sa-si asume crima in schimbul unei parcele de teren pentru familie si unei inmormantari de lux la a carei repetitie tine mortis sa asiste. Aranjamentul se dovedeste inutil, nemtii, presati de evenimente, il ignora. Ramane doar condamnarea morala "la moarte" pronuntata de copil.
Ecranizare dupa nuvela lui Titus Popovici, "Moartea lui Ipu", cu scenariul scris chiar de el


.


1972 Puterea si adevarul 
Actori   Mircea Albulescu,Zephi Alsec,Ion Besoiu,Cornel Coman,Dana Comnea,Ottaviano Cotescu,Irina Gardescu,Nineta Gusti,Ernest Maftei,Adrian Mihai,Amza Pellea,Nicolae Praida,Silviu Stanculescu,Lazar Vrabie

Un comunist convins, inginerul Petrescu intra in conflict cu secretarul de partid Stoian, care refuza sa vada dificultatile pe care Petrescu le intampina pe un mare santier.
Pentru ca Petrescu, sprijinit de tanarul secretar Duma, a avut curajul sa-I expuna lui Stoian toate hibele grandiosului proiect, acesta este exclus din partid si apoi arestat.


 Sageata capitanului Ion 
Actori   Vladimir Gaitan,Carmen Ghiman,Amza Pellea,Ion Besoiu,Mircea Albulescu,Nicolae Secareanu,Ion Marinescu,Stefan Velniciuc,Viorel Comanici,Mihaela Nestorescu,Sanda Aderca,Virgil Ogasanu
 Ion, un căpitan de încredere în oastea lui Vlad Ţepes, este îndrăgostit de Ilinca, fiica vistiernicului Flor, care este însă logodită de tatăl său cu Andrei, un boier trecut de partea turcilor. Căpitanul Ion reuşeşte după numeroase aventuri să demaşte un complot împotriva domnitorului.



1973 Ciprian Porumbescu 
Actori     Gheorghe Cozorici, Emilia Dobrin, Emanoil Petrut, Sebastian Papaiani, Vlad Radescu, Alexandru Repan, Tamara Cretulescu, Ion Besoiu, Ioana Bulca, Clody Bertola, Constantin Rautchi
 "Evocarea vietii lui Ciprian Porumbescu este strabatuta din loc in loc, pe tot parcursul filmului, de clipe puternic emotionale, care izbutesc sa transmita nu numai fiorul adanc patriotic care a animat creatia si credinta acestuia."


  

Aventurile lui Babusca,
Actori   Mircea Anghelescu,Emil Hossu,Ion Marinescu,Mihai Mereuta,Gabriel Nacu,Gheorghe Naghi,Amza Pellea,Emanoil Petrut,Horia Zugravescu,Lazar Vrabie,Constantin Rautchi,Aneliese Dan 
Babusca si Scatiu, doi copii dintr-un sat din Delta Dunarii, sunt implicati fara voia lor intr-o afacere cu stupefiante. Cei doi copii Incearca sa scape de traficantii care-i urmaresc.




Ultimul cartus
Actori  Ilarion Ciobanu,George Constantin,Amza Pellea,Sebastian Papaiani,Marga Barbu,Ion Besoiu,Colea Rautu,Jean Constantin,Alexandru Manea,Matei Alexandru,Ion Anestin,Mircea Anghelescu,Mitzura Arghezi,Ion Bog,Constantin Brezean
 Ultimul cartus al comisarului Miclovan este inca fierbinte in buzunarul lui Roman (Ilarion Ciobanu). Ramas fara sprijinul lui Miclovan, mort in misiune, comisarul Roman vrea sa-l vada pedepsit pe asasinul acestuia, un mafiot si contrabandist local foarte puternic, dom' Semaca (George Constantin), pe care tribunalul il achitase din lipsa de probe.
Dar, pana sa se ocupe de Semaca, Roman primeste o noua misiune, de data asta sub acoperire: prinderea unui spion german inca activ pe teritoriul tarii, despre care se banuieste ca ar sta ascuns intr-o manastire. In aceasta misiune, comisarul Roman are si un ajutor, pe Oarca (Sebastian Papaiani), un fost argat care se dovedeste bun la toate si mai ales la urmariri cu masina pe serpentine...
""Am si eu sensibilitatile mele" -spune inspectorul Roman (Ilarion Ciobanu) dupa un moment de reculegere la mormantul prietenului sau Miclovan (Sergiu Nicolaescu). O spune cu glas tare, privind spre aparat, spre noi, deci, si intreg filmul se lumineaza de aceasta marturisire complice, care este si a cineastului, marturisire parca a unei nostalgii a prieteniilor duse, a timpului din care nu raman decat amintirile stinghere..



1974 Proprietarii 

Un comisar acuza
Actori   Mihai Adrian,Manea Alexandru,Nita Anastase,Mircea Anghelescu,Ion Apahidean,Valeriu Arnautu,Constantin Baltaretu,Ion Barbu ,Ion Besoiu,Andrei Bursaci,Ion Bîrloiu,Benone Carmazan,Ioana Ciomârtan,Jean Constantin,Dumitru Craciun
 Bucuresti, noiembrie 1940. Regimul legionar este in plina expansiune. Comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) este insarcinat cu anchetarea asasinarii detinutilor politici din inchisoarea Viraga, in noaptea de 26 spre 27 noiembrie. Prin desemnarea unui om neafiliat politic in acest caz, autoritatile spera sa inoculeze opiniei publice ideea ca politia isi face datoria in mod onest. Guvernul intentioneaza sa musamalizeze cazul, insa Moldovan este incoruptibil si nu cedeaza in fata presiunilor si intimidarilor. Si, mai presus de orice, el vrea sa scoata adevarul la lumina. Tocmai de aceea, un comando legionar aflat sub conducerea lui Paraipan (Gheorghe Dinica) va face orice pentru a-l scoate din joc...






Nemuritorii
 Actori  Amza Pellea.Ion Besoiu,Ilarion Ciobanu,Sergiu Nicolaescu,Jean Constantin,Colea Rautu,Gheorghe Dinica,Mircea Pascu,Gina Patrichi,Heidemarie Wenzel,Manea Alexandru,Zephi Alsec,Ion Apahideanu,Costel Baloiu,Ion Budisean .Ion Bîrloiu,Geo Costiniu ,Dumitru Craciun,Alexandru Dobrescu,Ion Dorutiu,Paul Fister,Pierre Gherase,Dumitru Ghiuzelea,Nicolae Iordache,Alexandru Longo,Gheorghe Mazilu,Constantin Paun,Jean Polizache,Vasile Popa,Aurel Popescu,Adrian Stefanescu

 Treisprezece fosti camarazi de lupta din oastea lui Mihai Viteazul, raspinditi prin Europa, se reintilnesc si decid sa se reintoarca in tara pentru a-si indeplini juramantul fata de Voievod, sa indeplineasca visul Unirii. 
Film de aventuri pe fundal istoric. Actiunea se desfasoara in prima parte a anilor 1600, mai precis in anul 1611. Filmul contine muzica formatiei Phoenix. 
Sergiu Nicolaescu a castigat Premiul ACIN pentru interpretare in 1974.
"Dupa zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul, un grup de viteji din fosta lui oaste incearca sa se indrepte spre casa, avand cu ei o lada si steagul celor trei tari unite. Vitejii fac fata diverselor obstacole ivite in cale, din lada fiind ravnite fie de austrieci, fie de unguri sau de turci..



Portile albastre ale orasului
Actori  Amza Pellea,Ion Caramitru,Dan Nuţu,Emilia Dobrin,Costel Constantin,Dumitru Furdui,Matei Alexandru,Viorel Comănici,Jean Lorin Florescu,Ion Anghel,Aurel Cioranu,Romeo Pop,Nucu Paunescu,Dumitru Rucareanu,Petre Gheorghiu-Goe,Florin Scărlătescu,Dan Damian,Nicolae Dinica,Alexandru Lungu,Val Lefescu,Nicolae Ifrim,Traian Parus,Alexandru Mereuta,Alexandru Alger,Romulus Barbulescu,Stefan,Niculescu-Cadet,Toma Cristian,Eugen Popita,Ion Enache,Silvia Pantaru,Emil Reinsenhauer
 Proaspat iesit dintr-un spital militar unde fusese ingrijit ca urmare a ranii provocate de un subordonat, sublocotenentul Rosu (Romeo Pop), un om aspru dar corect, revine la comanda bateriei de artilerie antiaeriana pe care o conducea. In zilele urmatoare intoarcerii armelor impotriva hitleristilor, unitatea va lupta eroic distrugand avioanele de lupta germane ce decolau de pe aeroportul Otopeni. Rasturnarea de situatie ii face pe subordonati sa-si schimbe conceptia asupra lui Rosu.
Film realizat in cinstea "celei de-a 30-a aniversari a eliberarii" de la 23 august 1944, dupa un scenariu original scris de Marin Preda.
"E o adevarata surpriza ca descoperim acum, in acest film eroic, seninatatea cerului de vara, linistea campiei, cu flori suave de august si tunari care, manuindu-si teribilul instrument, par sa duca in continuare o viata pasnica aproape imperturbabila.





 Stejar, extrema urgenta

Actori   Constantin Diplan,Irina Petrescu,Ion Caramitru,Amza Pellea,Vasile Cosma,Geo Barton,Mihai Paladescu,Cornelia Gheorghiu,Mircea Anghelescu,George Cocea,Anastase Nita-Fifi,Constantin Barbulescu,Virgil Andronic,Mitica Popescu
 Denumirea originala: Stejar, extrema urgenta An: 1973 Gen: Drama / War / History Regizor: Dinu Cocea Autorul scenariului: Horia Lovinescu, Mihai Opris Actori: Amza Pellea, Mircea Anghelescu, Ion Caramitru, Geo Barton, Vasile Cosma, Constantin Diplan, Irina Petrescu Durata: 1:29:00 Limba: Romana Despre film: Planul secret "Margareta II", elaborat de statul major german pentru modul de interventie a trupelor germane, in cazul iesirii Romaniei din razboi, este descoperit de armata si de fortele patriotice prin intermediul unui capitan fost coleg de scoala cu ofiterul german însarcinat cu completarea planului. In final, cei doi ofiteri vor lupta unul cu celalalt, conducand fiecare unitatea sa de tancuri
.



1975 Cantemir
Actori  Ioana Bulca, Ilarion Ciobanu, Irina Gardescu, Iurie Darie, Emanoil Petrut, Vlad Radescu, Victor Rebengiuc, Alexandru Repan, Stela Popescu, Ion Popescu-Gopo ,Constantin Rautchi

 Partea doua a filmului "Cantemir". Cele doua filme au realizate in paralel de aceeasi echipa. Decizia producatorilor de a imparti materialele filmate in doua filme distincte au determinat protestul unora dintre realizatori. Astfel, scenaristul Mihnea Gheorghiu s-a delimitat total de proiect imediat ce s-a luat decizia portionarii filmului in doua parti distincte pentru a se inlesni difuzarea externa autonoma.
Filmul continua seria peripetiilor lui Mihut Galateanu, la Viena, Berlin si Amsterdam pentru a readuce in tara un manuscris furat Domnitorului carturar Dimitrie Cantemir.
Desi se pastreaza cadrul de epoca (sec. XVII-lea), actiunea filmului este aproape in intregime fictiune. "Filmul ramane in mare parte doar decorativ, chiar la capitolul actiunii propriu-zise, deosebindu-se si desprinzandu-se de trunchi (filmul "Cantemir") nu numai prin semnificatii, ci si prin gradul de realizare artistica a formulei propuse"






Ulzana capetenia apasilor


Tata de duminica 
Actori Amza Pellea,Radu Beligan.Gina Patrichi,Olga Delia Mateescu,Mircea Constantin-Govora,Monica Ghiuta,Boris Ciornei,Andrei Codarcea,Sebastian Constantinescu,Ruxandra Sin,Mihai Cociasu

Mircea, inginer automecanic ce şi-a părăsit soţia, îşi asistă duminical fiul la raliurile pioniereşti de carturi. Acolo îl cunoaşte pe tatăl colegului şi rivalului acestuia, un procuror. Situaţia se tensionează şi un accident de muncă e anchetat chiar de respectivul procuror... 
„In toata aceasta oaza de duiosie, chipuri de oameni si de adevar respira de la distanta a viata si adevar. Si in primul rand Amza Pellea. In rolul tatalui Amza nu-i duios, el isi duce in spate eroul filmului - tata de duminica - si-l duce cu o forta rara si cu o incrancenare minunata.” 


Evadarea


1976 Osanda
Actori   Amza Pellea,Ernest Maftei,Gheorghe Dinica,Ioana Pavelescu,Sergiu Nicolaescu,Emmerich Schäffer,Mihai Mereuta,Aimee Iacobescu,Andrei Ion ,Elena Dacian,Alexandru Dobrescu,Vasile Finaru,Dumitru Ghiuzelea,Corneliu Gîrbea

 Condamnat la 10 ani de ocnă, după răscoala din 1907 şi după câţiva ani petrecuţi pe front, Manolache Preda (Amza Pellea) se întoarce în satul său natal. Soţia l-a părăsit şi i-a vândut pământul, iar autorităţile îl privesc cu ostilitate, sătenii cu suspiciune şi copiii se ascund de el. 
Pentru a duce o viaţă normală, Manolache se angajează la boierul Leon (Emmerich Schäffer). Se îndrăgosteşte de Ruxandra (Ioana Pavelescu), o tânără săracă. Dar când boierul e omorât de doi ţărani revoltaţi, vina cade pe fostul ocnaş. Manolache fuge şi se ascunde în munţi. Vânat însă fără încetare, este prins şi împuşcat. Moartea sa încheie tragic destinul unui om nevinovat.
Ecranizare dupa romanul "Velerim si Veler Doamne" de Victor Ion Popa.
"Osanda pastreaza intr-adevar, acea caracteristica a filmelor lui Sergiu Nicolaescu: nervozitate, dinamism, inlantuirea naratiunii pe pivoti solizi, cu niste salturi dezinvolte intre acestia."




Lumina pe coline


Trei zile si trei nopti


1977 Boschet de Venetia 


Accident 


Impuscaturi sub clar de luna
In vara anului 1947, intr-un sat de munte, un fost capitan de jandarmi si legionar, ascuns in munti, terorizeaza intregul sat.


1978 Pentru patrie
Actori   Amza Pellea, George Constantin, Mircea Albulescu, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Silviu Stanculescu, Colea Rautu, George Mihaita, Ileana Popovici, Emil Hossu, Ion Dichiseanu, Cornel Coman

 Film istoric care evocă scene din Războiul romano-rusu-turc din 1877-1878 (Războiul de Independenţă al României). 
"Film închinat celor ce şi-au vărsat sângele pentru Patrie în anii 1877-1878".
Filmul utilizează secvenţe filmate din serialul TV "Războiul Independenţei" (scene de luptă).
Pentru Sergiu Nicolaescu, pasionat de momentele cruciale ale istoriei noastre, războiul de independenţă din 1877 a constituit subiectul încă unui film memorabil, cu personaje, figuraţie şi decoruri impresionante. Amza Pellea, Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu şi mulţi alţi actori de referinţă a cinematografiei româneşti joacă în acest film, lansat in 1977, ce aruncă o lumină nealterată de regimul în care a fost creat asupra evenimentelor din 1877 ce au marcat înfăptuirea României moderne.






Melodii, melodii 


Revansa
Actori  Gheorghe Dinica,Sergiu Nicolaescu,Jean Constantin,Amza Pellea,Ion Besoiu,Mircea Albulescu,Silviu Stanculescu,Emanoil Petrut,Ion Marinescu,Colea Rautu,Iurie Dari,Alexandru Dobrescu

 E iarna lui 1941. Comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) trăieşte, deşi filmul precedent îl dăduse drept mort. Pe fondul unor evenimente extrem de tensionate (schimbarea dictaturii legionare cu cea antonesciana), aventura comisarului - căutat acum de poliţia politică - merge mai departe. După ce Paraipan (Gheorghe Dinica) îi răpeşte băiatul, Comisarul se înverşunează să pună mâna pe şeful legionar şi pe cei de deasupra lui. Cu sprijinul ilegaliştilor comunişti, Moldovan îşi elimină adversarii unul câte unul. În final este însă trădat de propriii lui şefi.
Al patrulea film al seriei "Comisarul", dupa "Cu mainile curate", "Ultimul cartus", "Un comisar acuza"

1979 Nea Marin miliardar                                                                                                                               Nea Marin (Amza Pellea), ajuns la mare, se trezeste peste noapte in rolul unui miliardar american care trebuie sa aiba de-a face cu mafioti, presa, viata de lux si cate si mai cate. Acest lucru insa nu-l sperie. El rezolva lucrurile cu calm, la fel ca la el in sat, unde Veta (Draga Olteanu-Matei) era consilierul lui de baza si - nu in ultimul rand - sotia lui. Cu o distributie de mare spectacol, Sergiu Nicolaescu reuseste sa dea lovitura si sa realizeze cea mai cunoscuta comedie romaneasca.
Una dintre cele mai reusite comedii din cinematografia romaneasca, "Nea Marin miliardar" este unul dintre filmele cu cea mai mare cota de popularitate in randul telespectatorilor ultimelor doua generatii. Faimosul Nea Marin, cel mai tipicar si hazliu oltean din toate timpurile, interpretat de inegalabilul Amza Pellea, ajunge, datorita asemanarii sale izbitoare cu un miliardar sa fie luat drept acesta. Din acest moment se declanseaza nebunia, bascaliosul nea Marin, cu prazul la diplomat, intrand in tot felul de situatii hilare ca urmare a acestei confuzii de identitate.
Luat de val, nea Marin uita ca plecase la mare pentru o mica relaxare si incepe sa-si intre in rol. Lucrurile se ingroasa cand nevasta sa Veta (Draga Olteanu Matei) vine val-vartej pe Litoral pentru a-si recupera sotul. Nu mica ii fu surpriza cand aceasta il gaseste in bratele unei blonde dansand romantic pe o melodie a lui Gil Dobrica, intr-o scena devenita memorabila.
Bineinteles ca si nelipsitul si neindemanaticul Suca (Sebastian Papaiani) isi face o aparitie spectaculoasa




Bratele Afroditei  


Mihail, caine de circ


1980 Duios Anastasia trecea 

 Casa dintre campuri
  Intr-un CAP dintr-un sat de câmpie, legea o face preşedintele discreţionar al cooperativei asistat slugarnic de acoliţii săi. Există însă un cuplu, inginerul agronom şi soţia sa, care nu acceptă compromisul şi, ca atare, trebuie redus la tăcere




1981 Poarta de aur a incasilor


Capcana mercenarilor 
 In iarna lui 1918, taranii unui sat din Ardeal sunt acuzati pe nedrept ca ar fi incendiat o fabrica si un depozit de cherestea aflate în proprietatea baronului von Görtz, ofiter de cariera. Acesta angajeaza un grup de mercenari care decid sa împuste cate un om din fiecare casa a satului. Doar un mic detasament al armatei romane, condus de maiorul Andrei, se încumeta sa intervina. Urmeaza o lupta pe viata si pe moarte între cele doua tabere. Chiar daca se baricadeaza în castelul baronului, mercenarii sunt decimati. Dramatic si plin de actiune, cu scene de lupta bine tinute în frau, filmul recreeaza atmosfera sociala si istorica din perioada care a precedat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.




 Santaj 


 Spectacolul spectacolelor


 Detasamentul „Concordia
 Filmul spune povestea locotenentului pirotehnician Mihai Stefanescu, la cura încearcă sa arunce in Aer o rafinărie din Ploiesti, la cura alimentează armata germana în Timpul celui de-al Doilea Război Mondial.


 Ana si „hotul”


1983 Imposibila iubire